După ce în anii comunismului mai toţi românii erau chiriaşi, din anul 1991 România a devenit o ţară de proprietari. Oraşele arată astăzi precum nişte papagali. În cel mai urbanizat judeţ al ţării, cu 14 oraşe şi municipii, peste 95 la sută dintre locuitori sunt proprietari. Ei trebuie să întreţină inclusiv faţadele clădirilor şi să le dea un aspect civilizat.
Ceea ce se întâmplă a dat de gândit şi autorităţilor locale, dar care au rămas doar cu gândul la introducerea unor regulamente privind felul în care arată imobilele din localitățile urbane. Uniunea Europeană ne dă bani pentru reabilitarea fațadelor, lucru care duce implicit la creșterea eficienței energetice a clădirilor. Avantajată la acest capitol a fost Deva, reședința județului, care a primit fonduri mai repede decât alte orașe din județ.
Nebunie urbanistică
Imediat după Revoluţie, locuinţele au fost vândute. A început şi nebunia urbanistică. Întâi, au fost închise balcoanele, după ce ani în şir Ion Dincă, prim-vicepremier, îi băgase în cap lui Ceauşescu să nu accepte ideea. Dincă era convins că dintr-un balcon închis s-ar putea trage asupra „celui mai iubit fiu al poporului”, în timpul vreunei vizite de lucru.
Din 1990 era liber, iar balcoanele au fost închise, fiecare proprietar folosind ce materiale şi-a permis sau a reuşit să procure. Amintiţi-vă ce s-a întâmplat pe la diverse firme de stat, cum se „luau” cornier, cărămizi etc. la începutul anilor 1990.
Buticul de la parter
N-a mai durat mult şi toate locuinţele de la parterele blocurilor, mai ales din zonele centrale ale oraşelor, s-au transformat în spaţii comerciale. Desigur că totul a fost realizat după gustul îndoielnic (de cele mai multe ori) al proprietarilor.
Nici primăriile nu au făcut nimic să stopeze acest lucru şi deja de prin 1995 centrul oraşelor începea să aducă a bazar. La toate acestea s-au mai adăugat şi noile clădiri construite de-a valma, completate de chioşcurile din tablă, aruncate pe trotuare. Câţiva ani mai târziu, parcă proprietarii magazinelor de la parter şi-au mai cizelat gusturile, iar chioşcurile de tablă au dispărut.
Blocurile pestriţe
N-a mai trecut mult şi a urmat o perioadă de prosperitate economică, iar proprietarii apartamentelor au început să-şi arate „talentele” pe faţadele blocurilor.
Au fost schimbate materialele cu care s-au închis balcoanele, dar, ghinion, termoizolarea apartamentelor a transformat oraşele judeţului într-un amestec bizar de culori. Autorităţile locale s-au dovedit neputincioase. Degeaba se tot vorbeşte – în niciun oraş al judeţului nu au fost întocmite regulamente clare, prin care proprietarii să fie obligaţi să folosească o singură culoare pentru un imobil. Abia Deva a făcut ceva pași în acest sens. La Hunedoara, locuitorii au alte probleme – refuză banii europeni pentru reabilitarea fațadelor. Doar 4 blocuri din municipiu au dosarele complete ca să poată fi cuprinse în proiecte pentru reabilitare termică pe fonduri europene. În oraș sunt 598 de blocuri, care cuprind 24.851 de apartamente. 99 la sută dintre ele au fost construite până în 1990 și au nevoie de reabilitare termică, dar și de vopsirea fațadelor, înlocuirea geamurilor de pe casa scărilor, a acoperișurilor, dar și a unor lucrări la subsolurile imobilelor. În jur de 20 de blocuri din oraș au fost reabilitate termic – pe banii lor, de către proprietari -, iar fațadele zugrăvite într-o singură culoare. Mai sunt câteva blocuri care au fost reabilitate cu banii obținuți de către asociațiile de proprietari pentru că pe acoperișuri sunt montate antene ale operatorilor de telefonie mobilă.
Pe de altă parte, pentru că nu există o legislație prea clară și nici vreo hotărâre a Consiliului Local în acest sens, unii proprietari și-au termoizolat apartamentele și le-au vopsit fiecare cum i-a dus capul, rezultând blocuri cu fațade de mai multe culori, imitând parcă penajul papagalilor.
Autoritățile centrale ar fi putut rezolva de multă vreme problema clădirilor, dacă ar fi promovat o lege prin care să oblige proprietarii să reabiliteze fațadele blocurilor cel puțin o dată la 20 de ani.
Ultimele comentarii