La data de 6 martie 1945, sub presiunea militară sovietică, are loc instaurarea guvernului condus de Petru Groza, acest lucru însemnând practic instaurarea la putere a regimului comunist în România.
Totul a început în ianuarie 1945, atunci când liderul Partidului Comunist din România, Gheorghe Gheorghiu-Dej, este chemat la Moscova și împreună cu Ana Pauker merg la Stalin, care le trasează instrucţiuni clare pentru acapararea rapidă a puterii din România, respectiv controlul ministerelor cheie și anume armata, internele și administraţia publică. Tânărul rege Mihai I și guvernul condus la acea dată de generalul Nicolae Rădescu asistau neputincioşi la preluarea în forţă a ţării de către Uniunea Sovietică, asta în timp ce tancurile Armatei Roşii erau scoase pe străzile Capitalei, ori de câte ori o acţiune a comuniştilor se încerca a fi blocată de autorităţile române.
La finalul lunii februarie 1945, comuniştii decid să aplice lovitura finală vechilor structuri democratice ale țării și convoacă la Bucureşti, pentru ziua de 24 februarie, un uriaş miting împotriva guvernului Rădescu. Astfel, câteva mii de simpatizanți comuniști, conduşi de Ana Pauker, vin în piaţa din faţa Guvernului şi a Palatului Regal pentru demonstrații contra guvernului Rădescu.
Cu această ocazie sovieticii pun la cale o diversiune, trag câteva focuri de armă în mulţime, omoară câțiva oameni şi apoi îl acuză pe prim-ministru Rădescu că a dat ordin armatei să tragă în populație. În acest context favorabil, sovieticii decid să înlocuiască guvernul, aşa că adjunctul ministrului sovietic de externe, Andrei Vâşinski, este trimis în Bucureşti pentru a-i cere regelui pe un ton ultimativ demiterea lui Rădescu şi înlocuirea acestuia cu Petru Groza.
După ce regele a cerut un răgaz de gândire, Vâşinski se va întoarce a doua zi şi va bate cu pumnul în masă, încercând să-l intimideze pe tânărul rege. Deși era clar că era vorba de un şantaj şi o lovitură de forţă din partea sovieticilor, regele rămâne calm şi face un ultim apel la americani, cerându-le să ia legătura cu partea sovietică, să încerce să stabilizeze situația și să nu-l forțeze să desemneze un premier comunist ce nu este dorit de popor. Însă replica reprezentantului S.U.A. la Bucureşti va fi una mai mult decât convingătoare, acesta spunându-i regelui că „nu vrea să-şi bage degetele în ciorba politică românească”.
După această replică a reprezentantului american, se contura clar certitudinea că România intrase deja sub sfera de influenţă a Uniunii Sovietice, iar acest lucru se întâmplase cu doar câteva săptămâni înainte, când la Conferința de la Yalta, avusese loc împărțirea sferelor de influenţă între marile puteri ale lumii. Aşa că, în faţa tancurilor sovietice, care patrulau pe străzile Bucureştiului, cu o serie de instituții ale statului controlate de comunişti şi fără nici un aliat occidental care să-i fie alături, regele Mihai va fi obligat să îl desemneze ca premier pe Petru Groza, iar acest prim pas odată făcut, comuniştilor nu le-a fost greu ca în următorii ani să preia controlul total al ţării și să facă din Romania un stat subordonat Uniunii Sovietice.
Sursa: Viorel Guțu – Lecția de istorie
Una calda, una…otravita Monalise !
Macar in memoria Majestatii Sale Regele Mihai, n-as fi publicat imaginea cu Majestatea Sa in pozitie de drepti la inspalarea celui mai criminal guvern din istoria Romaniei. Gandeste-te o clipa si o sa ajung la concluzia ca nu a existat unul mai “tare”….
Daca stii tu unul mai rau spune-l sa nu murim prosti !
Sper totusi sa nu scoti placa aia cu “legionarii care….” (preferata D-lui Ilici Iliescu…) care s-a tocit intr-un asemenea hal de atata “utilizare” incat “scapa acul” pe ea de la prima tura….
A bon entendeur, salut !
O relatare foarte corecta a contextului in care s-a consolidat ocupatia comunista asupra Romaniei. Felicitari Monalise !
Pozitia americanilor a fost cu atat mai dureroasa cu cat nici celalalt mare aliat occidental (Marea Britanie) nu era dispus sa-i deranjeze pe rusi din jocul lor geostrategic ale carui consecinte sunt inca dureros de prezente.
(Printre ele si marasmul economic, social si politic in care se zbate acum judetul Hunedoara.)
Cam asta-i marea ecuatie care integreaza momente ca cel prezentat aici de Monalise cu realitatea de acum.
Si totusi nu era nevoie sa fie maculata memoria Majestatii Sale Regele Mihai prezentand o fotografie care, in mod sigur, nu va fi privita cu placere “acolo sus”….
Mai ales ca Regele Mihai, asa tanar cu era atunci, parea sa fie una dintre rarisimele personalitati politice de prim plan lucide, care intelegeau dimensiunile tragediei care incepea pentru romani si pentru Romania.
La inceput au fost lichidate fizic toate elitele culturale, sociale si profesionale. Cam 300 de mii de victime (unii spun ca mai multe) in puscariile comuniste, la Canal, in Delta, in Baragan…. Romania toata devenise un imens Gulag unde aproape nici o familie n-a ramas nelovita. O “lista”, deprate de a fi exhaustiva a fost publicata sub ingrijirea Profesorului Oliviviu Selesan din Deva, care ne-a parasit in 2017. Un gand pios si recunoscator din partea unuia care l-a cunoscut….
In continuare, in cel mai cumplit experiment socal din istoria Romaniei, au fost lovite toate si continua sa fie lovite si acum, chiar daca unul sau doi criminali au fost tarati, demonstrativ, prin Justitie…. A se citi literatura detentiei, probabil cea mai valoroasa componenta a literaturii noastre moderne. Cateva nume: Nicu Steinhart, Radu Gyr, Marcel Petrisor, s.a. sunt repere obligatorii pentru oricine pretinde ca vrea sa “cunoasca Adevarul pentru a deveni Liber”…. Altfel ne vom balaci la nesfarsit in mocirla neocomunista servita de Ion Iliici Iliescu, Petre Roman, Brucan si oamenii lor dupa reteta primita de la Moscova si implementata cu un zel criminal in Romania.
Honni soit qui mal y pense !