1 Decembrie este Ziua Naţională a României, adoptată prin lege după înlăturarea regimului comunist. Din punct de vedere istoric, la 1 Decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1.228 de delegaţi şi sprijinită de peste 100.000 de români veniţi din toate colţurile Ardealului şi Banatului, a adoptat o Rezoluţie prin care s-a consfinţit unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul (cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre) şi Ţara Ungurească (Crişana, Sătmar şi Maramureş) cu România.
Ziua de 1 Decembrie 1918 încununează deci lupta românilor transilvăneni pentru Unitate Naţională şi marchează momentul creării României Mari. Poporul român a stiut atunci să valorifice admirabil conjunctura internaţională favorabilă creată în urma primului război mondial şi a destrămării imperiilor Ţarist şi Austro-Ungar.
„Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Măreţia ei stă în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan ţâşnit cu putere din străfundurile conştiinţei unităţii neamului, un elan controlat de fruntaşii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit.
Marea Unire nu a fost rezultatul participării României la război. Nici partizani Antantei, nici cei ai Puterilor Centrale nu au avut în vedere revoluţia din Rusia şi destrămarea monarhiei austro-ungare. Raţionamentul lor s-a înscris formulei tradiţionale a raportului de putere interstate: victoria Antantei ne va da Bucovina, Transilvania şi Banatul, victoria Puterilor Centrale ne va da Basarabia; o biruinţă o excludea pe cealaltă, astfel că nimeni nu vedea cum ar fi cu putinţă ca toate aceste provincii să intre aproape simultan în frontierele Vechiului Regat.
Nu o victorie militară a stat la temelia României Mari, ci actul de voinţă al naţiunii române de a-şi da armătura teritorial-instituţionalã care este statul naţional.
O necesitate istoricã – naţiunea trebuie să trăiască într-un stat naţional – s-a dovedit mai puternică decât orice guvern sau partid, culpabil de egoisme sau incompetenţă, şi, punând în mişcare naţiunea, i-a dat acea forţă uriaşă ca peste toate adversităţile să dea viaţă aspiraţiei sale: statul naţional.”
(Florin Constantiniu, istoric)
DECLARAŢIA DE LA ALBA IULIA
La 1 decembrie 1918 Marea Adunare de la Alba Iulia a hotărât Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului la Regatul Român. Această decizie a fost făcută publică prin Declaraţia de la Alba Iulia:
Rezoluţiunea
Adunării Naţionale de la Alba Iulia
din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918
I. Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.
II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.
III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Naţională proclamă următoarele:
- Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
- Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.
- Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.
- Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti.
- Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii.
- Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.
IV. Adunarea Naţională dă expresie dorinţei sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mari şi mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaţionale.
V. Românii adunaţi în această Adunare Naţională salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din jugul Monarhiei austro-ungare şi uniţi cu ţara mamă România.
VI. Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm liberarea naţiunilor subjugate până aici în Monarhia austro-ungară, anume naţiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană şi hotărăşte ca acest salut al său să se aducă la cunoştiinţa tuturor acelor naţiuni.
VII. Adunarea Naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care în acest război şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea şi unitatea naţiunii române.
VIII. Adunarea Naţională dă expresiune mulţumirei şi admiraţiunei sale tuturor Puterilor Aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duşman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizaţiunea de ghiarele barbariei.
IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunei române din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, Adunarea Naţională hotărăşte instituirea unui Mare Sfat Naţional Român, care va avea toată îndreptăţirea să reprezinte naţiunea română oricând şi pretutindeni faţă de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile pe care le va afla necesare în interesul naţiunii.
1 Decembrie în capitala Unirii – Alba Iulia
Un detaşament de onoare constituit din peste 1.200 de militari, cu 60 de mijloace tehnice, inclusiv aeriene, din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul Român de Informaţii vor participa marți, 1 Decembrie, începând cu ora 13.00, la parada națională organizată cu ocazia aniversării Zilei Naţionale a României, pe Bulevardul 1 Decembrie din Alba Iulia, potrivit compartimentului de informare și relații publice.
În dispozitivul de defilare, din partea Ministerului Apărării Naționale, vor lua parte militari aparținând Diviziei 4 Infaterie „Gemina”, Batalionului 136 Geniu „Apulum”, Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Școlii Militare de Maiștri Militari a Forțelor Navale „Amiral Ion Murgescu” și Colegiului Naţional Militar „Mihai Viteaul” (aproximativ 1000 de militari). Efectivele Ministerului Afacerilor Interne vor fi compuse din specialiști ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență Alba, Inspectoratului Județean de Jandarmi Alba și din colegii mai tineri ai acestora, elevi ai Școlii de Agenți de Poliție „Septimiu Mureșan” din Cluj-Napoca (aproximativ 140 de persoane). La sărbătoarea românilor de la Alba-Iulia, Serviciul Român de Informații va fi reprezentat de subunităţi constituite din 60 de militari.
Tot în data de 1 Decembrie, în intervalul orar 9.00 – 12.30, la ansambluri monumentale care evocă personalități ale istoriei noastre din Alba Iulia, se vor desfășura ceremonii de depuneri de coroane şi jerbe de flori dedicate Zilei Naţionale a României, astfel:
la monumentul „I. C. Brătianu”, începând cu ora 9.00;
la monumentul „Iuliu Maniu”, începând cu ora 9.40;
la monumentul „Regele Ferdinand şi Regina Maria”, începând cu ora 10.20;
la monumentul „Mihai Viteazul”, începând cu ora 10.35. De asemenea, aici sunt planificate momentul sosirii ștafetelor și soliilor (ora 11.15) și slujba religioasă (ora 12.00). (ziarulunirea.ro)
Ziua Națională la Deva
Primăria municipiului Deva a pregătit o serie de manifestări în aer liber dedicate Zilei Naționale a României.
În prima parte a zilei de 1 Decembrie va avea loc un ceremonial public în Piața Unirii care va începe la ora 10.45. Evenimentul va fi urmat de un recital extraordinar susținut de Dumitru Fărcaș, iar de la ora 12.00 se va desfășura parada militară. Din dispozitivul de defilare vor face parte detașamente ale Ministerului Apărării Naționale, Jandarmeriei Române, Poliției, Serviciului Român de Informații, Pompierilor, SMURD, Poliției locale, rezerviștilor, formațiunilor Salvamont, Ministerului Justiției și Crucii Roșii.
La ora 17.00, în Piața Unirii va începe spectacolul susținut de Fanfara Liceului de Muzică și Arte Plastice „Sigismund Toduță”, Fanfara Petrești și Ansamblul „Românașul” al Liceului de Muzică și Arte Plastice „Sigismund Toduță”.
La ora 18.00 va avea loc retragerea cu torțe pe traseul Piața Victoriei – Bulevardul 1 Decembrie 1918 – Piața Unirii.
La ora 19.00, în Piața Unirii, vor fi aprinse luminile de Crăciun, iar momentul va fi urmat de un spectacol folcloric susținut de Ansamblul Silvana al Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva și interpreții: Geanina Gavrilă, Bogdan Toma și Mariana Deac. Programul zilei se va încheia la ora 20 cu un foc de artificii.
În municipiul Hunedoara, Ziua Națională a României se va desfășura după următorul program:
La ora 10.00 va avea loc ceremonia de depunere de coroane în Parcul Libertății (Centrul Vechi)
La ora 18.00 va avea loc un spectacol de muzică populară și cântece patriotice, în fața Casei de Cultură din Hunedoara. Printre invitați se numără Nicolae Furdui Iancu, Ansamblul „Hațegana” și Grupul folcloric „Speranţa Hunedoarei” și Corul „Doina”.
În încheiere va avea loc un spectacol de lumini arhitecturale și proiecție de lasere.
Ultimele comentarii