Hunedoara tinde să devină un județ din care lumea fuge cât vede cu ochii. În 27 de ani, Hunedoara a pierdut mai bine de 100.000 de locuitori, aproape toată industria și pare că nu reușește să găsească soluții de stopare a declinului.

 

În județ sunt 7 municipii, 7 orașe și 55 de comune. Pe hârtie, în județ locuiesc peste 470.000 de persoane și aceasta pentru că mulți dintre hunedorenii plecați din țară au încă cetățenia română, fiind înregistrați în acte aici. La fel e și cu mulți dintre tinerii plecați la studii în centrele universitare și/sau care și-au găsit un loc de muncă în alte județe.

Populația stabilă din județ nu depășește, în cel mai fericit caz, 350.000 de locuitori. Mai mult, se observă clar o îmbătrânire accelerată a populației, mai ales în mediul rural. Din 55 de comune, 33 au sub 2.000 de locuitori. În Deva și Hunedoara, nu locuiesc permanent mai mult de 45.000 – 55.000 de persoane.

Pensionarii sunt mai numeroși decât salariații. În plus, Hunedoara ocupă locul al 26-lea în țară într-un top al veniturilor. În medie, lunar, cam 3.500 de hunedoreni beneficiază de venit minim garantat. Deocamdată, județul ocupă locul al doilea pe țară în ceea ce privește pensia medie, dar în maximum 10 ani situația va deveni îngrijorătoare. Pentru că județul a fost industrializat masiv, mulți dintre actualii pensionari au beneficiat de grupe de muncă, ceea ce a dus la venituri ceva mai mari. Situația s-a schimbat în ultimii 20 de ani și mulți dintre angajați au avut sau au salariul minim pe economie. Când aceștia vor ieși la pensie, va fi dezastru. Specialiștii spun că în 10 ani Hunedoara va coborî multe poziții în topul pensiilor din România.

Dacă autoritățile locale și centrale nu gândesc o strategie pentru județ, acesta va ajunge între cele mai sărace din România.

Până acum, autoritățile locale au aruncat cu bani pe diverse strategii idioate și nici acum nu se vede că ar fi interesate să găsească soluții de ieșire din mizerie și sărăcie.

Iată doar câteva dintre problemele cu care se confruntă acum județul:

  1. Hunedoara nu are aeroport și doar puțin peste 30 de kilometri de autostradă. Acest lucru îi încurcă atât pe turiști, cât și pe cei care ar dori să investească în zonă.
  2. Hunedoara are acum trei parcuri industriale care stau aproape goale – Hunedoara, Călan și Simeria – toate construite pe fonduri europene.
  3. Hunedoara nu mai are forță de muncă calificată. Școlile produc fie absolvenți care își continuă studiile la facultăți din alte zone ale țării și care, evident, nu se mai întorc, fie tineri, care pleacă în străinătate, unde învață, de fapt, o meserie. Cei care rămân nu știu, de regulă, să facă nimic și nu din vina lor, ci a învățământului românesc care nu corelează piața muncii cu specializările pe care le oferă elevilor. Dacă rămân în județ, tinerii se pot angaja la cablaje sau în comerț și alimentație publică, evident, câștigând salariul minim pe economie.
  4. Pe teritoriul judeţului Hunedoara se găsesc 36 de monumente istorice de „categorie A” și aproape 400 de monumente de categorie B. Și se mai află ceva – mormântul lui Arsenie Boca. De aceea, a crescut în ultimii ani numărul de turiști din județ și nu pentru că există o strategie pe turism. De fapt, în județ totul se reduce la turismul religios și la cel de autocar.
  5. Și infrastructura rutieră ce ține de autoritățile locale ridică mari probleme. Pentru că există peste 1.400 de kilometri de drumuri județene, sunt mari probleme legate de reabilitarea acestora. Deși în ultimii 15 ani s-au cheltuit mulți bani, fonduri europene chiar, încă e nevoie de milioane de lei pentru toată infrastructura rutieră.
  6. Administrațiile locale reușesc cu greu să se pună de acord asupra unor investiții comune. Au reușit doar în cele privind apa și canalizarea.
  7. Orașele sunt mici și neatractive, iar comunele abia supraviețuiesc.
  8. Populația este îmbătrânită, iar exodul tinerilor continuă.

O primă soluție – înființarea a două conurbații: una în Valea Jiului și o alta în zona Deva – Hunedoara. Acum, aceste localităţi au oportunităţi de afaceri reduse, populaţia din unele dintre ele este săracă şi foarte săracă. Locurile de muncă sunt puţine, iar salariile – foarte mici.

În mod evident, oraşele mari sunt mult mai atractive pentru investitori, iar locurile de muncă sunt mai numeroase şi mai bine plătite și calitatea vieţii este mult mai ridicată.

4 răspunsuri

  1. Sau Rada Baba sau Baba Rada tot aia e ! Conurbatia /ile nu rezolva calitatea slaba a politicienilor , primarilor si Consiliului Judetean ! Exemplu : http://greatnews.ro/la-tara-ca-afara-comuna-din-romania-care-arata-ca-un-orasel-din-occident/

  2. ar fi benefic a se finaliza drumul Campu lui Neag – Cerna Sat spre Herculane , asa s-ar dezvolta si Valea Jiului iar tinerii nu ar mai fi obligati sa plece din aceasta zona; s-ar dezvolta turismul si ar veni mult mai usor investitorii

  3. Mare parte din orase trebuie transformate in comune pentru a fi mai atractive ca impozitare si cu posibilitati mai usoare de a obtine fonduri europene pentru turism si agricultura.Alesi nostri sa se implice in afi cuprinsi si noi in planurile de dezvoltare. A se vedea masura de impadurire care are sanse Zero pentru jud.Hunedoara. Presa poate lansa ocampanie SOLUTI PENTRU JUD.HUNEDOARA .SA NU UITAMCASUNTEM UN TINUT UNICAT IN LUME CARE ARE TOATE BOGATIILE PAMANTULUI

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus