Algocalminul, considerat şi „medicamentul săracului”, conţine metamizolul, substanţă care poate provoca o boală fatală, numită agranulocitoză, o boală mortală care debutează ca o infecţie supra-acută. Boala distruge celulele din măduva osoasă, altfel spus, tratarea durerilor de cap cu algocalmin duce la distrugerea sângelui. Majoritatea ţărilor europene l-au interzis de mai mulţi ani.
Mai periculoase decât algocalminul sunt calmantele de durere care folosesc în componenţă, alături de metamizol, o a doua substanţă activă. Piafenul (metamizol şi antispastic) este cel mai riscant de administrat. Benalgin, un calmant pe bază de matamizol şi cafeină, este de asemenea periculos de administrat. Ambele se vând la liber în farmaciile româneşti. Pe piaţa americană, metamizolul a fost interzis încă din 1977..
Pe lista analgezicelor considerate nocive de occidentali se mai regăsesc Dipyrone, Novalgin, etc., medicamente care au la bază substanţa denumită noramidopirină metansulfonat sifenilbutazonă.
Piroxicamul şi Aulinul sunt şi ele pe lista neagră a Agenţiei Europene a Medicamentului. În farmaciile româneşti Aulinul este vândut la liber ba, mai mult, este vândut şi sub formele sale pentru copii. Aulinul este interzis in tari precum Spania, Marea Britanie, Finlanda, Turcia, SUA, Australia sau Japonia, deoarece s-a constat că provocă frecvent insuficienţă hepatică mortală. Aulinul conţine nimesulid, o substanţă activă care poate fi mortală.
Stilbestrola, medicament care a fost dovedit că poate produce tumori uterine şi mamare la femei şi a fost scos de pe piaţă în unele ţări europene, în România este la liber în farmacii.
Tranchilizantele Pronap şi Plaxin au fost scoase de pe piaţă, din unele ţări dezvoltate, încă din 1970, la noi sunt în continuare în farmacii.
Roacutan, medicament împotriva acneei, conduce la apariţia unor malformaţii foarte grave ale nou-născuţilor. Peste 50% dintre mamele care, în timpul sarcinii, au luat Roacutan, au născut copii malformaţi şi totuşi acest medicament este prescris în continuare de medicii români.
Ketotifen, folosit pentru tratamentul de lungă durată în astmul bronşic alergic sau cu componenţă alergica, bronşita alergică şi tulburări astmatice, se găseşte în continuare în farmaciile româneşti, deşi din 2006 a fost scos de pe piaţa în Germania din cauza efectelor secundare grave la nivelul globului ocular şi al rinichilor.
Methotrexat, comercializat şi prescris în România pentru reducerea durerilor şi a tumefacţiilor articulare, a produs tumori şi a dus la anemie gravă şi ruperea intestinelor.
Antibioticul Isoniazid, de asemenea comercializat în România deşi este interzis în multe ţări, duce la distrugerea ficatului.
voceavalcii.ro
Daca,Ketotifen,este interzis si are efecte secundare grave,de ce medicul de familie il prescrie la un copil de 11 ani? La noi in tara,nu se trimite liste complete cu medicamentele interzise in UE,ca sa stie si medicii,ce sa nu prescrie? As dori un raspuns,daca se poate. Multumesc anticipat!