Potrivit Institutului Național de Statistică, în județul Hunedoara locuiesc permanent 361.657 de persoane

Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat în 30 decembrie 2022 rezultatele provizorii ale recensământului populației și locuințelor derulat în 2022, dar cu referință la 1 decembrie 2021. Astfel, în județ locuiau permanent la data efectuării recensământului 361.657 de persoane. Aceasta înseamnă că în 30 de ani județul a pierdut o treime din populație, datele recensământului din 1992 arătau că în județ locuiau 547.950 de persoane, deci avem o scădere de 186.293 de persoane. Practic, populația județului începe să se apropie de cea există în anul 1930, când în Hunedoara locuiau 332.118 persoane.

Cea mai mare problemă în ceea ce privește județul Hunedoara nu este legată de scăderea populației, fenomen cu care se confruntă întreaga țară, doar trei județe – Ilfov, Bistrița – Năsăud și Suceava – înregistrând creșteri ale populației, ci de îmbătrânirea ei. O treime dintre locuitorii județului sunt pensionari. Este adevărat că vârsta de pensionare este mai scăzută în județ, întrucât mulți dintre cei retrași din activitate au lucrat în minerit și siderurgie. Acest lucru clasează județul pe locul I în țară în ceea ce privește pensia medie. Cu toate acestea, situația materială a pensionarilor hunedoreni, per ansamblu, nu este una de top de în România și se va înrăutăți pe parcursul următorului deceniu. Din aproximativ 121.000 de pensionari din județ, doar jumătate au pensii de peste 2.000 de lei. Acest indicator ne arată că după anul 2000, odată cu restructurarea activității din minerit și siderurgie, cei care au fost salariați în județ și apoi au ieșit la pensie, au fost angajați cu venituri mici, adesea cu salariul minim pe economie. Că situația se înrăutățește, se poate vedea și din venitul mediu net lunar în județ, care este printre cele mai scăzute din țară, ultima raportare a INS arătând că în Hunedoara sunt aproximativ 110.000 de salariați, iar venitul mediu net lunar este de 3.064 de lei, între ultimele șase din țară. Alte 2.729 de persoane primesc îndemnizație pentru creșterea copilului, care e în medie de 2.271,05 de lei.

Datele scot în evidență cu adevărat cea mai mare problemă a județului – îmbătrânirea accelerată a populației. 57. 575 de copii au primit în luna decembrie 2021 (luna de referință pentru recensământul populației) alocație de stat în județ. Așadar, doar 15,75 la sută dintre locuitorii județului au până în 18 – 19 ani. 

Analizând datele provizorii pe care le-a publicat Institutul Național de Statistică se ridică întrebarea: de ce există diferențe atât de mari între informațiile INS și cele de la „Evidența Populației”? Răspunsul este foarte simplu și arată, de fapt, cam câte persoane nu mai locuiesc în județ, ele având doar acte de stare civilă înregistrate aici. Ultima raportare privind numărul persoanelor cu domiciliul în județ arăta că avem în jur de 450.000 de locuitori în acte. Ce ne arată acest lucru? Că peste 88.000 de hunedoreni nu mai locuiesc aici, ei au doar domiciliul în acte în județul Hunedoara. Deci, aproximativ 20 la sută dintre hunedorenii cu domiciliul în acte nu locuiesc aici. Ei sunt plecați în străinătate sau în marile orașe ale României. Cu toate acestea, ei sunt luați în calcul atunci când se stabilesc: numărul parlamentarilor, cel al consilierilor județeni și locali, când se achită diverse taxe, când se angajează personal în administrația publică locală, când se primesc fonduri de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, bani fără de care administrațiile locale nu ar putea să își desfășoare activitatea.

Printre motivele pentru care județul a pierdut un număr important de locuitori se numără: restructurarea masivă a mineritului și siderurgiei, fără ca în locul acelor slujbe pierdute să fie atrase noi firme, care să fi absorbit forța de muncă, iar persoanele calificate au ales să plece din țară sau în marile orașe ale României, salariile mici, îmbătrânirea populației, mai apoi, pe măsură ce anii au trecut firmele nu au manifestat interes pentru zonă, iar populația activă care a rămas în zonă a devenit tot mai puțin calificată. Nu este de neglijat nici neputința clasei politice hunedorene, care nu a fost în stare să susțină la nivel central cauza județului Hunedoara. Startul pentru județul Hunedoara s-a pierdut în 1990 și până la aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, totul s-a rezumat la restructurare masivă a mineritului și siderurgiei, fără ca în loc să fie pus ceva, adică alte locuri de muncă. După 2007, fondurile europene au început să acopere din dezastrul în care se găsea infrastructura, dar pentru oameni pare că deja e cam târziu.

 

 

4 răspunsuri

  1. Nu interesează pe niciun parlamentar situaţia judeţului decât în perioada alegerilor! Şi atunci numai pentru a-şi clădi strategia.

  2. Sanatosi sa fim, totul se aranjeaza, depinde doar de noi 🙂

  3. hunedorean@yahoo.com' Hunedorean spune:

    Unde este dna Harau?
    De ce s-a dat la fund?
    Oare e cu musca pe caciula?

  4. laurentiu.nistor@cdep.ro' Arion Victor spune:

    Poate voi sunteți,noi nu!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus