Mallul din Cotroceni întruneşte cele mai multe criterii de pe lista chiriaşilor aflaţi în căutare de spaţii comerciale în centre de dimensiuni mari; după doi ani de funcţionare, Promenada Mall din Bucureşti este preferatul brokerilor imobiliari în categoria mallurilor medii, iar Shopping City Sibiu este liderul secţiunii parcuri de retail, arată rezultatele sondajului.
Revista Capital a chestionat cele mai importante companii de consultanţă imobiliară cu activitate în sectorul de retail pentru a stabili care sunt cele mai bune centre comerciale din România. Prin intermediul unui sondaj, 41 de proiecte împărţite în trei categorii – malluri mari (peste 50.000 mp), malluri medii (peste 30.000 mp) şi parcuri de retail – au fost punctate cu note de la 1 la 5 în funcţie de zece criterii, şi anume specificaţiile tehnice, accesibilitatea, eficienţa spaţiilor, eficienţa în operare, arhitectură/design, calitatea serviciilor de administrare, facilităţile existente în clădire, raportul calitate/preţ, mixul de chiriaşi şi rata bună de parcare.
Mega Mall şi Coresi Shopping Resort din Braşov, două malluri inaugurate anul acesta, au intrat direct în top pe poziţia a şasea în categoria malluri mari, respectiv pe locul trei în secţiunea malluri medii, surclasând proiecte cu vechime în piaţă. Extinderea şi modernizarea Shopping City Deva, finalizată în luna septembrie a acestui an, i-au adus poziţia a doua în categoria parcurilor de retail.
Totuşi, sunt şi cazuri de centre comerciale de generaţia a doua, construite în perioada 2005-2008, care continuă să fie apreciate de consumatori. Chiar şi mallurile de prima generaţie, deschise între 2000 şi 2005, încă se mai bucură de încrederea clienţilor şi a retailerilor. Spre exemplu, Bucureşti Mall, primul centru comercial modern din România, inaugurat în 1999, ocupă locul şapte în topul Capital, la secţiunea malluri medii, în faţa AFI Palace Ploieşti, care a fost deschis în urmă cu doi ani. „Nu trebuie să pornim de la premisa că bătălia este deja pierdută pentru centrele vechi atunci când apar unele noi. Mereu va exista o predilecţie pentru noutăţile din piaţă“, spune Laura Dumea-Bencze, Head of Research în cadrul companiei de consultanţă imobiliară CBRE România.
Totuşi, ea admite că sunt centre comerciale care au nevoie de o renovare la nivel estetic, de o rearanjare a zonelor de circulaţie şi de o îmbunătăţire a zonei de restaurante. Altele au nevoie de schimbări care ţin doar de gestionarea traficului, care trebuie să adauge nişte magazine puternice în puncte-cheie ale proiectului.
Surprizele topului
Topul Capital cuprinde şi o categorie de centre comerciale lansate în timpul crizei, care nu au apucat să îşi creeze o bază de clienţi şi care, în opinia brokerilor imobiliari, abia de acum înainte pot intra pe creştere, beneficiind de îmbunătăţirea puterii de cumpărare a populaţiei.
Interesant este că trei centre comerciale aflate în insolvenţă, respectiv Electroputere Parc, European Retail Park Focşani şi Hello Shopping Park Bacău, au reuşit să adune mai multe puncte din partea brokerilor, în cadrul sondajului Capital, decât centre comerciale care nu se confruntă cu astfel de dificultăţi financiare.
„Centrele comerciale aflate în insolvenţă care au intrat în top beneficiază de lipsa concurenţei sau de competiţia limitată din zonele în care sunt amplasate. Pe de altă parte, nu ştiu cât reflectă insolvenţa performanţele comerciale ale acestor centre. În anumite cazuri a fost depăşită perioada critică“, este de părere Laura Dumea-Bencze.
Bucureştiul saturat
Patru centre comerciale din Bucureşti nu au intrat în top 10 malluri medii, fiind depăşite de proiecte din oraşe mai mici din ţară. Este vorba despre Iris Titan, Plaza România, Vitantis şi Grand Arena.
O analiză realizată de CBRE România pe retailerii intraţi pe piaţa locală în perioada 2013-2015 arată că doar 60-65% din nou intraţii pe piaţă preferă Bucureştiul ca primă destinaţie. „Unul din trei retaileri noi preferă să intre pentru prima dată într-un centru comercial regional, un raport mult mai bun faţă de cel înregistrat în ţări similare din regiune“, menţionează reprezentantul CBRE.
Analiza mai relevă faptul că circa 80-90% dintre aceştia preferă centrele comerciale în detrimentul spaţiilor stradale sau a galeriilor comerciale de dimensiuni mici, iar majoritatea optează pentru operarea în franciză.
Chiar dacă Bucureştiul devine un oraş aglomerat de centre comerciale, cu o densitate de spaţii la mia de locuitori de peste trei ori media naţională, tot aduce cei mai mulţi bani proprietarilor. Peste 44% din cei 402 mil. euro generaţi anul trecut din închirierea celor 59 de malluri din România au ajuns la proprietarii centrelor comerciale din Capitală.
Lozul câştigător
Mallurile mari care operează cel mai eficient, în opinia consultanţilor chestionaţi de Capital, sunt Băneasa Shopping City, AFI Palace Cotroceni şi Sun Plaza. Ierarhia reflectă performanţele financiare din 2014 ale acestor centre. Mallul din Băneasa a raportat anul trecut afaceri de 44,7 mil. euro, cel din Cotroceni 31,8 mil. euro, iar cel de la Piaţa Sudului 16,1 mil. euro, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice. Cele trei centre s-au regăsit în top cinci proiecte de retail cu cele mai mari venituri pe 2014.
Surprinzător este faptul că brokerii au plasat Coresi Braşov în topul celor mai eficiente malluri de talie medie, deşi funcţionează doar de câteva luni. Acesta este urmat în clasament de Iulius Mall Cluj şi City Park Constanţa, ambele cu performanţe financiare considerabile în 2014, când au raporat afaceri de 16,4 mil. euro, respectiv 10,5 mil. euro.
Specialiştii consideră că parcurile de retail din Sibiu, Deva şi Suceava operează cel mai eficient din categoria lor. Cele trei proiecte au raporat anul trecut venituri din închirere de 7,2 mil. euro, 5,9 mil. euro, respectiv 4,4 mil. euro.
Performanţele acestor proiecte sunt determinate de accentul pus pe zonele de agrement. Un studiu realizat de CBRE arată că doi din trei consumatori care merg la restaurant într-un centru comercial fac şi alte cumpărături decât îşi stabiliseră iniţial. „În România, cinematograful este un punct care determină succesul sau insuccesul unui centru comercial. Alături de cinema vine şi zona de restaurante, iar împreună duc la o creştere a timpului petrecut în centrul comercial“, spune Laura Dumea-Bencze.
Continuarea pe capital.ro
Ultimele comentarii